|
Ansamblul de la Mănăstirea Râșca situat pe valea râului cu același nume, este
construit în mai multe etape. În 1512 Bogdan al III-lea a zidit chiliile, iar în 1540 episcopul
Romanului Macarie, împreună cu logofătul Ioan și Teodor Balș, a zidit biserica cu hramul "Sf.
Nicolae". Din porunca domnitorului Petru Rareș, în jurul bisericii se construiesc ziduri înalte și
puternice cu creneluri și turn, lucrare terminată în 1542. Biserica este de mici dimensiuni, cu fresce
bogat aurite. În perioada 1611-1617 marele vornic Costea Bacioc adaugă un impunător
exonarthex mărind considerabil capacitatea edificiului. Inițial construcția era de plan triconc (având
turla originală pe naos, în prezent cea de-a doua turlă se află pe pridvorul închis. În biserică sunt icoane vechi și lespezi funerare (sec. XV-XVI).
Pictura interioară și exterioară a fost executată în 1551-1554. Planul iconografic și compozițional păstrează datele inițiale mai cu
seamă în altar (Sf. Nicolae) și naos (Înmulțirea pâinilor). Este remarcabil Tabloul votiv (domnitorul Petru Rareș și familia sa.
Pictura exterioară, datorată lui Stamatello Cotronas (1552), se menține relativ bine pe fațada sudică (Scara lui Ioan Climax, Judecata de Apoi,
Viața Sf. Antonie).
Într-o cameră din clopotnița Mănăstirii Râșca, a stat închis timp de șase luni marele istoric și om de stat Mihail Kogălniceanu, surghiunit
în anul 1844 din porunca domnitorului Sturza.
|
